Vocaţie si implinire profesionala

Evaluare utilizator:  / 2

Implinirea profesionala se câştigă cu mult curaj şi perseverenţă. Mai întâi, descoperirea vocaţiei implică conştientizarea a ceea ce aduce bucurie şi este desfăşurat fără efort, într-o curgere a sinelui care uită de timp. Acest lucru necesită atenţie asupra dispoziţiei

avute in activităţile din fiecare zi şi evaluarea gradului de confort psihic obţinut. Asta nu înseamnă că munca desfăşurată are si calitate. Citez din memorie: “orice lucru care merită făcut, merită făcut mai întâi prost, pentru ca apoi să fie făcut bine.” Ceea ce produce bucurie şi implinire, merită facut, pentru că acolo freamătă vocaţia. Activitatea curge în timp ce întreaga fiinţă participă. Acest fapt demonstrează existenţa vocaţiei dar nu aduce şi implinirea profesională. Practica constantă şi fara intreruperi determină transformarea vocaţiei în talent şi expertiză si numai aceasta munca are sens. Persistenta, perseverenta si rabdarea cu care este exersată predispoziţia descoperită determină profunzimea abilităţilor şi calitatea de expert pe filierul vocaţiei. Neexersat, talentul se pierde, şi pe măsură ce trece timpul, înclinaţia personală va fi tot mai greu de observat. Prinsă în rutina fiecărei zile, vocaţia se ascunde în spatele influenţelor celorlalţi, a inconştienţei şi indolenţei, se tânguie, se dezminte şi nu mai poate ieşi din strâmtoarea uitării de sine. În acest fel, talentul este suprimat, in timp ce munca de fiecare zi nu va înalţa harul ci va hrăni nemulţumirea şi indispoziţia, in detrimentul obţinerii oricărei împliniri profesionale.